Incepand cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pana
la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor
colindatori. In orase intalnim colindatori odata cu lasarea serii si
pana in miez de noapte. Cu traista dupa gat, cu batul in mana si caciula
pe urechi, colindatorii merg din imobil-n imobil si striga la
ferestrele luminate:
"Buna dimineata la Mos Ajun, Ne dati ori nu ne
dati", si daca cei din imobil le deschid usa spre a le imparti
colindeti, incep sa cante mai departe:
"Am venit si noi odata
La un an cu sanatate,
Si la anul sa venim
Sanatosi sa va gasim.
Ne dati, ne dati,
Ori nu ne dati"
Cu
acest ocazie gazda le imarte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de
faina framantati si copti chiar in acea seara a Ajunului.
In
ajunul Craciunului, ca si in ajunul Anului Nou in toate provinciile
romanesti, copiii formeaza grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor
cantand cantece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Lerui ler",
"Ziurel de ziua", ori "Valerim" si "Veler Doamne".
In afara de seara mare a colindelor se mai colinda si in seara Sfantului Vasile, paralel cu
Plugusorul sau Uratul.Sub
numele de colind si colindat trebuie sa intelegem vechiul obicei pe
care-l intalnim in sarbatorile susmentionate cand copiii, ca si flacaii
satelor, merg din imobil in imobil, cantanin pentru a ura sanatate si
bucurie gazdelor ce-i asculta, de la care primesc daruri (colindete) in
bani sau in natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc.
Colindele sunt de doua feluri:
religioase si laice.
Cele religioase au origine literara, iar subiectele lor se refera de
cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un
caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia
celor in fata carora le canta.
Colindatul cu motive religioase,
desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa modelul
colindatului de tip pagan avand de fapt origine comuna cu cesta.
Astfel exista:
Colindele Domnului
(In drum spre Vitleim, Nasterea Domnului, Vestirea Pastorilor,
Inchinarea Pastorilor, Pornirea Magilor dupa stea, Inchinarea Magilor,
Taierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Rastignirea ,
Coborat-a de pe Cruce);
Colindele Sfintilor (Colindul Craciunului,
Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion, etc.); Colindele Omului (Colind de
copil mic, de fata mare, de flacau, colindul omului bogat si milostiv,
colind de preot, de cioban, de vanator, de pescar, de marinara, colind
de viteaz, de familie, de insuratel, etc.)
Creatorii acestor productii populare sunt diferiti, dupa cum diferit este si felul colindului:
-pentru
cele religioase de nuanta crestina putem socoti ca fauritorii sunt
preotii, calugarii si cantaretii bisericesti, dascalii si diacii,
fiindca ei erau cunoscatori ai Evangheliilor si ai Vietilor Sfintilor.
Cat
priveste pe cele profane, ca autori definim pe anonimii creatori
talentati care au faurit poezia populara. Peste aceasta creatie initiala
s-a suprapus prelucrarea veac de veac si an de an a obiceiurile si
datinile stramosesti, la marile celebra de iarna.
