Iarna

Vasile Alecsandri

 

Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada
Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada
fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi
Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi..

Ziua ninge Noaptea ninge Dimineata ninge iara!
Ca o zale argintie se imbraca mandra tara.
Soarele rotund si palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerete pintre anii trecatori.

Tot e alb, pe camp, pe dealuri, imprejur in departare
Ca fantasme albe, plopii insirati se perd in zare
Si pe-ntinderea pustie, fara urme fara drum
Se vad satele perdute sub clabuci albii de fum.

Dar ninsoarea inceteaza norii fug doritul soare
Straluceste si dizmiarda oceanul de ninsoare
Iat-o sanie usoara care trece printre vai...
In vazduh voios rasuna, clinchete de zurgalai...

Drum de iarna

 

de Alexandr Puskin

Luna se strecoara- alene
Printre ceti, cernînd scântei,
Si pe Tristele poeme,
Varsa trist lumina ei.


Pe întinsul drum iernatic,
Troica luneca în zbor,
Clopotelul singuratic
Clincheta chinuitor.


Surugiul pune-n cîntec
Ceva scump, natal si sfânt:
Cînd al doilea descîntec,
Cînd al inimii avînt...


Nici lumini nu sînt, nici sate,
Frig, pustiu, zapezi...Si doar
Stîlpii verstelor vîrstate,
Dinaintea mea rasar...


Mi-i urît... Dar mîine, Nina,
Va zîmbi în fata mea,
Focu-si va juca lumina,
Ochi în ochi voi sta cu ea.


Minutarul, far-odihna,
Drumul sau si-l va urma,
Pe noi singuri stînd în tihna
Miezul noptii ne-o lasa.


Surugiul, cu i-e felul,
Motaie. Sînt trist, mi-e dor...
Luna-n ceata; clopotelul
Clincheta chinuitor...